Conferința preoților de caritate PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   

A VII-a Sesiune Comună a preoţilor de spitale şi cimitire din Bucureşti

În Sala de Conferinţe a Centrului social-cultural de la Cernica a avut loc, în data de 31 ianuarie 2011, a VII-a Sesiune Comună a preoţilor de spitale şi de cimitire din Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de Sectorul Social – Filantropic al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Tema conferinţei a fost ”Drogurile legale şi ilegale, moarte sufletească şi trupească”.
 
”Am ales această temă întrucât drogurile sunt o realitate a zilelor noastre. Din păcate, după Revoluţie un adevărat val de droguri a cuprins România şi mai nou, odată cu apariţia acestor magazine ale viselor, cu etnobotanice, foarte mulţi adolescenţi nu cunosc pericolul drogurilor, dar şi de dependenţa pe care o provoacă aceste etnobotanice care de multe ori e mai puternică decât dependenţa decât drogurile cunoscute pe plan internaţional ca şi heroina sau cocaina. Trebuie să informăm în primul rând preoţii ca să ştie cum să-i protejeze pe cei păstoriţi”, a spus părintele Mircea Pintică, coordonatorul preoţilor de spitale din Arhiepiscopia Bucureştilor, după cum ne informează TRINITAS TV.

Nimic fără Sfânta Liturghie

Lucrările sesiunii au fost precedate de Sfânta Liturghie care a fost săvârşită în Biserica ”Sfântul Nicolae” - Ostrov. Au susţinut referate de părinţii: Emilian Vîlcu de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi Iulian Scarlat de la Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxico-dependenţilor pentru Tineri ”Sfântul Stelian”. Conferinţa a fost prezidată de profesoara univ. Luminiţa Mihai de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, catedra ”Consiliere şi tehnici de resocializare pentru persoanele toxico-dependente”. A participat și părintele Mircea Marian Pintică, coordonator al preoţilor de spitale din Bucureşti din cadrul Sectorului Social Filantropic şi Misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Părintele Emilian Vâlcu a prezentat un scurt istoric al substanţelor stupefiante în care a evidenţiat că din cele mai vechi timpuri omul nu şi-a găsit puterea în sine şi în comuniunea cu Dumnezeu şi astfel a căutat cu insistenţă elixirul vieţii ca pe ceva din afara lui spre a-i fi de ajutor în drumul vieţii. ”Ortodoxia învaţă că oboseala de pe urma ostenelilor, orice neputinţă a trupului, boala, necazul, suferinţa moartea sunt urmări ale căderii lui Adam şi a Evei. Căderea protopărinţilor a vătămat firea omenească, a dus la o deplină dizarmonie a tuturor puterilor sufletului şi a trupului. Urmările pierzătoare ale păcatului strămoşesc – strâmbarea naturii umane – s-au răspândit şi asupra tuturor urmaşilor lui Adam. Ca atare, păcatul reprezintă principiul metafizic al bolilor trupeşti, sufleteşti şi duhovniceşti, al suferinţei şi morţii fiecăruia dintre noi”, a arătat părintele Emilian Vâlcu.

Păcat - obişnuinţă dăunătoare-bolă-moarte


Părintele referenţiar a mai subliniat că, potrivit Sfântului Teofan Zăvorâtul, la început apare atracţia inconştientă, apoi dorinţă conştientă în care înclinaţia dependentului către lucrul dorit este foarte puternică şi iese din sub controlul conştientului şi pune stăpânire pe om. ”Necesitatea pervetită deja de către păcat trăieşte în om o viaţă independentă. Dacă înclinaţia constrânge necesitatea într-o anumită formă şi o schimonoseşte sau îi dă o orientare nefirească, atunci necesităţile şi natura se află într-o robie silită. Excitând aparatul genetic, sistemul nervos şi glandele endocrine, păcatul pretinde, iar deseori ne şi obligă, să acţionăm ori să ne comportăm într-un mod ce nu corespunde necesităţii reale a organismului. Astfel atracţia fiziologică spre hrană poate degenera într-o formă de lăcomie a pântecelui, şi din stăpâni devenim robi, oameni lipsiţi de libertate lăuntrică şi nesănătoşi. Aşa se schiţează lanţul sui generis: păcat - obişnuinţă dăunătoare-bolă-moarte. Tocmai din cauza păcatului, necesităţile normale degenerază în patimi şi condamnă personalitatea la rămânerea permanentă într-o stare primitivă (animalică) din punct de vedere duhovnicesc”, a arătat părintele Emilian Vâlcu.

Consumul drogurilor, a cărui cauză principală este lipsa unei vieţi duhovniceşti, este un păcat comis cu bună ştiinţă care cu timpul generează şi alte păcate. ”Desfătarea adusă de narcotice este doar o iluzie, o amăgire, insuflată jertfei omeneşti de către demon. Iubirea de plăceri şi îmbuibarea pântecelui, iubirea desfătărilor trupeşti şi lenevia, înmulţite cu necredinţa sau cu puţina credinţă, cu neînţelegerea pricinilor şi a rosturilor pentru care trăieşte omul pe acest pământ reprezintă rădăcinile duhovniceşti ale narcomaniei”.

În continuare, părintele Vâlcu a prezentat cauzele şi efectele principale ale consumului de alcool, cafeină, tutun, amfetamine, metamfetamine, ecstasy, ritalin, efedrina, heroina, cocaina, crack, phenciclidinele, droguri halucinogene, etnobotanicele, marijuana sau steroizi. ”Alcoolismul şi narcomania sunt boli, dar boli sufleteşti în ceea mai mare parte. La rădăcina alcoolismului, a folosirii tutunului şi a drogurilor se află pustietatea sufletească, nemulţumirea faţă de viaţă, pierderea sensului existenţei. Narcomania este păcat greu iar bolnavul nu poate fi ajutat doar prin mijloace medicale. Sfaturile şi medicamentele nu sunt suficiente. Biserica le propune celor suferinzi mijloace duhovniceşti de tratament, dar nu în dauna metodelor medicale. Printre aceste mijloace duhovniceşti se află voinţa de a fi vindecat, credinţa şi pocăinţa, nădejdea, tainele bisericeşti, slujbele, obiectele sfinţite, rugăciunea, lucrarea poruncilor”, a spus părintele Emilian Vâlcu.

”Cineva a uitat cum se cresc copiii”

 
Părintele Iulian Scarlat a reliefat că drogurile sunt precum patimile, deoarece omul pătimitor este un om supus voinţei, un om purtat de patimi. Părintele referenţiar a prezentat contextul internaţional al problematicii drogurilor care este o provocare globală a lumii contemporane. De asemenea, au fost explicate noţiunile de drog, toxicoman, supradoză şi au fost arătate noile droguri (mefedrona, produsele de tip ”spice”) şi şi bolile infecţioase legate de consumul de droguri. ”Problemele legate de droguri au legătură cu toate zonele vieţii: emoţională, psihologică, spirituală, socială etc. Astfel încât, dacă vreţi să ajungeţi la fondul problemei, trebuie să atingeţi fiecare zonă a vieţii copilului. Este imperativ ca părinţii să fie implicaţi în programul de tratament pentru ca acest program să fie eficient. Experienţa m-a învăţat că lumea pe care o creează părinţii care au nevoie de împlinire de sine însingurează copiii, care sunt primii candidaţi la experimentarea drogurilor, experimentare care foarte des duce la viciu şi dependenţă. Aici vreau să accentuez faptul că undeva pe drum cineva a uitat cum se cresc copiii. Mă tem că societatea îşi ratează copiii. Depinde de noi, ca părinţi iubitori şi responsabili, să adunăm piesele împrăştiate şi să creăm o lume mai bună pentru copiii noştri. Părinţilor, copiii noştri au nevoie de noi şi vor ca noi să facem parte din vieţile lor”, a subliniat părintele Iulian Scarlat.

La sfârşitul lucrărilor au avut loc dezbateri privind tema conferinţei.