Eroare
  • Eroare la încărcarea datelor.
Simpozion Mănăstirea Cernica, 2-3 oct. 2008 PDF Imprimare Email
Vineri, 23 Aprilie 2010 13:48

Sfântul Vasile cel Mare. Lumina vieţii şi operei sale la 1630 ani de la trecerea la Domnul

Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Comisiei Române de
Istorie şi Studiu al Creştinismului

Centrul Cultural-Social „Sfântul Ierarh Calinic”

Mănăstirea Cernica, 2-3 oct. 2008

 

ÎÎn perioada 2-3 oct. 2008, la invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei Cappadociei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, s-a desfăşurat, la Centrul Cultural-Social „Sfântul Ierarh Calinic” de la Mănăstirea Cernica, Sesiunea anuală de Comunicări Ştiinţifice a Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului, având ca temă: Sfântul Vasile cel Mare. Lumina vieţii şi operei sale la 1630 ani de la trecerea la Domnul.

Sesiunea s-a bucurat de o participare însemnată, la lucrări luând parte Acad. Prof. Dr. Emilian Popescu – preşedintele Comisiei; Acad. Prof. Dr. Ştefan Ştefănescu; Prof. Dr. Maria Alexandru, Universitatea Aristotelos, Thessalonic; Prof. Dr. Tudor Teoteoi – Facultatea de Istorie Bucureşti; Pr. Prof. Dr. Emanoil Băbuş, Diac. Prof. Dr. Ioan Caraza,  Pr. Prof. Dr. Gabor Adrian, Pr. Conf. Dr. Daniel Benga, Lect. Dr. Adrian Marinescu, Pr. Conf. Dr. Mihail Săsăujan, Lect. Dr. Adrian Alexandrescu, Asist. Dr. Tudorie Ionuţ, Asist. Dr. Adrian Carabă, Pr. Lect. Drd. Mihai Spătărelu, Prep. Drd. Ştefan Ionescu Berechet, Drd. Octavian Marinescu, – Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti; Pr. Prof. Dr. Nicolae Chifăr – Facultatea de Teologie Ortodoxă Sibiu; Pr. Conf. Dr. Ioan Vicovan, Arhim. Dr. Emilian Nica, Pr. Drd. Marcel Cojocaru, Lect. Dr. Bogdan Neculau, Pr. Dr. Gabriel Roman, Drd. Dionisie Pârvuloiu, Pr. Drd. Diac. Liviu Petcu– Facultatea de Teologie Ortodoxă Iaşi; Pr. Prof. Dr. Anton Despinescu – Facultatea de Teologie Romano-Catolică Iaşi; Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru, Pr. Prof. Dr. Ioan-Vasile Leb, Pr. Dr. Andreica Marian, Pr. Lect. Dr. Gabriel Gârdan, Drd. Hales Nelu Alexandru – Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca; Pr. Lect. Dr. Sorin Ion Rizea – Facultatea de Teologie Ortodoxă Craiova; Pr. Conf. Ene Ionel, Pr. Lect. Dr. Cristian Gagu – Facultatea de Teologie Ortodoxă Galaţi;

Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice ale Comisiei s-au desfăşurat în Centrul Social-Cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” şi au debutat în dimineaţa zilei de 02 oct., la ora 10, prin cuvântarea de deschidere susţinută de Prof. Dr. Emilian Popescu, Preşedintele Comisiei, după ce participanţii au rostit rugăciunea Împărate Ceresc. În cuvântul de început, Domnia Sa a ţinut să mulţumească Preafericirii Sale Daniel pentru invitaţia şi sprijinul material acordat, care au făcut ca sesiunea anuală a Comisiei, dedicată celei mai mari personalităţi creştine a Cappadociei, să se desfăşoare cu binecuvântarea şi sub oblăduirea locţiitorului Scaunului de Cezareea.


După alocuţiunea de început, a luat cuvântul PC. Lect. Dr. Holbea Gheorghe, Consilier Patriarhal la Sectorul Teologic Educaţional, care a dat citire mesajului de binecuvântare al Preafericirii Sale, Părintele Patriarh Daniel. În mesaj, Preafericirea Sa şi-a exprimat deosebita bucurie pentru că sesiunea se desfăşoară în Centrul Social-Cultural din Sfânta Mănăstire Cernica deoarece „ne dă speranţe întemeiate pentru viitorul cercetării ştiinţifice în Biserica noastră” şi se înscrie pe traiectoria gândirii şi aşteptărilor Sfântului Vasile. Totodată, Preafericirea Sa a subliniat că desfăşurarea unei manifestări cu caracter ştiinţific în locul de veche trăire duhovnicească al Mănăstirii Cernica reprezintă cel mai autentic şi constructiv dialog dintre teologie şi ştiinţă pe care Sfântul Vasile cel Mare, „acest magnus pater Ecclesiae, l-a experimentat şi l-a lăsat Bisericii ca patrimoniu spiritual inestimabil şi pilduitor”, iar abordarea interdisciplinară şi sintetică a temei propuse realizează „dialogul simfonic între ştiinţele profane şi teologie”. De asemenea, Preafericirea Sa a amintit şi de iniţiativa Comisiei Patristice de a traduce opera integrală a Sfântului Vasile cel Mare în limba română, lucrare care va fi elaborată nu pentru simple raţiuni ştiinţifice, cât, pentru ca opera Sfântului Părinte să fie valorificată din perspectivă exegetică, istorică, practică şi sistematică şi pentru a fi scoase în evidenţă concepţia socială, practica filantropică, principiile pedagogice, şi antropologia teologică. Acestea, afirmă Preafericitul Părinte Daniel, „apără şi promovează identitatea şi demnitatea umană, mai ales în faţa provocărilor bioetice secularizate de azi”. Subliniind încă odată semnificaţia anticipativă a Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice, Preafericirea Sa încheie Mesajul cu rugăciunea ca „Hristos Domnul că ne ajute să preţuim cât mai mult lumina sfinţilor exprimată în vieţuirea şi făptuirea lor”.

În continuare, Acad. Ştefan Ştefănescu a făcut o scurtă prezentare a istoriei activităţii Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului, arătând cercetătorilor mai tineri contextul în care s-a pus în discuţie înfiinţarea Comisiei Române. După mărturia domniei sale, primii paşi s-au realizat la Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice desfăşurat la San Francisco în 1975, când el a primit invitaţia de a participa la lucrările Comisiei Internaţionale de Istorie Ecclesiastică, una dintre cele mai active din cadrul Congresului. Cu acest prilej, Adunarea Generală a istoricilor a hotărât ca următorul Congres Internaţional de Studii Istorice să se ţină în Bucureşti în anul 1980 şi, în ciuda faptului că participanţii din ţările fostului bloc comunist au votat împotriva acestei decizii, România a fost aleasă să organizeze viitorul Congres Internaţional. În acest context, al Congresului Internaţional de Studii Istorice din Bucureşti, a apărut Comisia Română de Istorie Ecclesiastică Comparată, care a început să funcţioneze din 1979, iar anul viitor se vor împlini 30 de ani de activitate neîntreruptă a acesteia.

După această scurtă prezentare a începuturilor Comisiei, s-a trecut la susţinerea referatelor ştiinţifice. Prima comunicare din program a fost Sfântul Vasile cel Mare despre sine şi familie în scrisorile sale, susţinută de Prof. Dr. Em Popescu. În materialul prezentat, autorul a arătat că Sfântul Vasile oferă informaţiile cele mai importante şi numeroase despre sine şi familie în scrisorile sale.

Din acestea se poate trage concluzia că Sfântul Vasile nu s-a născut la Cezareea Cappadociei, aşa cum se afirmă în cărţile de patrologie, ci în provincia Pontului unde se află cea mai mare parte a familiei: mama, sora sa Macrina, fratele Ştefan, mormântul părinţilor. Aici trebuie să fi fost şi proprietăţile lor funciare, iar pe malul râului Iris de lângă satul Annesi, el a întemeiat o mănăstire. În apropiere de Annesi şi de mănăstire era şi satul unde au trăit mama şi sora sa Macrina şi unde Sfântul Vasile venea frecvent.

O rudă a familiei, Paladia, a fost doica Sfântului Vasile, care l-a hrănit odată cu fiul ei, Dorothei, prieten apropiat al Sfântului Vasile. Originea pontică este sugerată şi de insistenţa autorităţilor din Neocezareea de a-l determina pe Vasile să rămână în oraşul lor ca reprezentant de seamă al oratoriei. Un argument deosebit de important în favoarea naşterii sale în provincia Pontului, îl constituie bunica sa Macrina cea Bătrână, care l-a educat în copilărie şi era din Neocezareea, ucenică apropiată a Sfântului Grigore Taumaturgul, arhiepiscopul acestui oraş.

Dintre cei patru fraţi ai săi, Sfântul Vasile vorbeşte despre Ştefan episcop de Sevasta şi Grigore de Nyssa, celui din urmă i-a trimis trei scrisori. Doi unchi cu numele de Grigore au fost episcopi, unul din partea tatălui, arhiepiscop de Neocezareea, cu care n-a fost în relaţii bune (era arian), şi celălalt din partea mamei, episcop într-un oraş al cărui nume nu-l cunoaştem. Acestuia i-a fost foarte apropiat şi, după ce Sfântul Vasile şi fraţii săi au rămas orfani de tată, l-au considerat ca un al doilea tată.

Mihai Ovidiu Căţoi

Citeşte mai mult...

 

Ziarul Lumina - Actualitatea Socială

Parteneri